În contextul provocărilor economice și sociale din România, liderii coaliției pro-europene formate din PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale au anunțat miercuri decizia de a reduce numărul ministerelor și de a diminua aparatul administrativ. În urma discuțiilor de la Palatul Victoria, noul Executiv va avea maximum 16 ministere, față de cele 18 existente în prezent, iar numărul secretarilor de stat va fi redus semnificativ. Această restructurare face parte dintr-un plan mai amplu de reformare a statului, reducere a birocrației și optimizare a cheltuielilor publice.

Restructurarea Guvernului: O decizie necesară?

Potrivit surselor politice, reducerile vizează comasarea unor ministere pentru a îmbunătăți eficiența administrativă. Este de așteptat ca Ministerul Familiei să fie integrat în cadrul Ministerului Muncii, Ministerul Energiei să fie comasat cu Ministerul Economiei, iar portofoliul Cercetării să treacă la Ministerul Educației. Aceste măsuri sunt văzute ca un răspuns la necesitatea unei guvernări mai eficiente, dar și ca o încercare de a transmite un semnal de austeritate într-un context economic dificil.

Adrian Țuțuianu, secretar general adjunct al Guvernului, a declarat că „discuțiile au fost constructive și cred că putem avea un numitor comun”, subliniind astfel optimismul privind viitoarea structură guvernamentală.

Negocieri tensionate: USR ezită să se implice

Deși PSD, PNL și UDMR și-au declarat sprijinul ferm pentru o coaliție stabilă, USR s-a arătat reticent. Dominic Fritz, vicepreședintele USR, a punctat că partidul său va participa doar la un guvern care își asumă reforme clare. „Acum echipele au început această muncă de a negocia programul de guvernare, de a vedea dacă avem o viziune comună. Dacă este cazul, ne asumăm această coresponsabilitate pentru guvernarea României”, a declarat Fritz.

Această poziționare reflectă atât tensiunile din interiorul negocierilor, cât și așteptările publicului de la un guvern pro-european care să răspundă provocărilor economice, sociale și de infrastructură.

Un candidat unic la prezidențiale: o decizie complexă

Pe lângă restructurarea Guvernului, discuțiile s-au concentrat și pe desemnarea unui candidat comun pentru alegerile prezidențiale. Conform declarațiilor făcute de liderii politici, ideea unui candidat care să nu fie unul dintre liderii actuali ai partidelor implicate în coaliție prinde contur. Varujan Pambuccian, reprezentant al minorităților, a susținut că este nevoie de un candidat „normal la cap, echilibrat”, sugerând că figura acestuia ar trebui să inspire încredere și unitate.

Deși numele vehiculate public includ personalități precum fostul șef al SRI, Eduard Hellvig, acesta a respins categoric posibilitatea unei candidaturi. „Un candidat nu trebuie neapărat să provină din scena politică”, a declarat Hellvig pe platforma X.

Reducerea numărului de secretari de stat: un alt pas spre eficiență

Un alt aspect important al planului de austeritate îl constituie reducerea semnificativă a posturilor de secretari de stat. Actualul Guvern numără în prezent un număr considerabil de astfel de funcționari, iar măsura anunțată vine în sprijinul obiectivului declarat de reducere a cheltuielilor publice. Liderii coaliției consideră că această măsură va contribui la simplificarea procesului decizional și la creșterea transparenței.

Coaliția pro-europeană: un angajament comun pentru viitor

Într-un comunicat comun transmis de PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, formațiunile și-au reafirmat angajamentul de a forma un guvern stabil, pro-european, care să implementeze reformele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Printre prioritățile acestui program comun de guvernare se numără:

• Accelerarea investițiilor în infrastructură și educație;
• Reducerea birocrației și digitalizarea serviciilor publice;
• Reforme fiscale menite să susțină mediul de afaceri.

Liderii coaliției au convenit că programul trebuie să fie gata până pe 20 decembrie, dată la care noul Parlament, convocat de președintele Klaus Iohannis, urmează să-și înceapă activitatea.

Provocările viitoare: Guvernul și alegerile prezidențiale

Reformarea Guvernului și desemnarea unui candidat unic la prezidențiale reprezintă doar primele provocări pentru această coaliție. Deciziile luate în această perioadă vor testa nu doar unitatea noii majorități, ci și capacitatea liderilor politici de a răspunde cerințelor unui electorat din ce în ce mai exigent.

Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a recunoscut complexitatea armonizării intereselor diferitelor partide: „Dorința USR-ului de a merge înainte cu doamna Lasconi nu se subscrie dezideratului comun. Cred că toți liderii partidelor sunt dispuși să meargă pe o variantă comună care să nu o includă.”

Această declarație evidențiază dificultățile de a găsi un consens, mai ales într-un context politic marcat de interese divergente și de presiuni publice.

Decizia de a restructura Guvernul și de a adopta un program comun de guvernare este un pas important pentru stabilitatea politică și economică a României. Reducerea numărului de ministere și de secretari de stat, alături de desemnarea unui candidat comun la alegerile prezidențiale, reflectă angajamentul coaliției de a răspunde nevoilor cetățenilor și de a implementa reformele promise.

Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă noul Executiv va reuși să îndeplinească așteptările. Unități administrative mai eficiente, investiții accelerate și o viziune politică comună sunt elementele-cheie care vor determina succesul acestei guvernări. În următoarele săptămâni, ochii publicului și ai comunității internaționale vor fi ațintiți asupra României, așteptând rezultatele concrete ale acestor negocieri.