Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) aduce în prim-plan o realitate alarmantă: adolescenții români se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor de socializare. Conform studiului publicat în Edupedu, 22% dintre tinerii români au fost identificați ca fiind dependenți de platformele online, un procent dublu față de media internațională de 11%. Aceste statistici reflectă o tendință îngrijorătoare și ridică semne de întrebare cu privire la impactul rețelelor de socializare asupra sănătății mintale și sociale a tinerilor din România.

Adolescenții români problematici pe internet sunt de două ori mai mulți comparativ cu media UE

Studiul OMS, care a analizat comportamentul a mii de adolescenți din 40 de țări, plasează România în fruntea acestui clasament îngrijorător. Dacă în multe țări din Uniunea Europeană se înregistrează rate mult mai scăzute de utilizare problematică a rețelelor de socializare, în România 22% dintre adolescenți sunt afectați de acest fenomen. Aceasta reprezintă o diferență semnificativă față de Malta (18%) și Bulgaria (17%), țări aflate pe locurile doi și trei. Creșterea alarmantă a acestui fenomen nu poate fi ignorată, având în vedere că rețelele sociale au un impact direct asupra sănătății mintale, comportamentului social și performanței școlare a tinerilor.

Ce înseamnă utilizarea problematică a social media?

Utilizarea problematică a rețelelor de socializare este definită de OMS ca o comportament caracterizat printr-un consum excesiv și dezechilibrat al platformelor online. Aceasta poate include o serie de simptome specifice, care afectează viața cotidiană a tinerilor. Printre cele mai relevante semne ale dependenței de social media se numără: dificultatea de a se concentra pe alte activități decât navigarea pe platformele online, nevoia tot mai mare de a accesa rețelele sociale, anxietatea resimțită atunci când nu pot accesa aceste platforme și eșecurile în încercările de a reduce timpul petrecut pe internet.

Mai mult, adolescenții pot folosi rețelele sociale ca mecanisme de evadare din fața problemelor sau frustrărilor din viața de zi cu zi, ceea ce poate duce la neglijarea activităților educaționale sau a hobby-urilor. Conflictele cu familia sau prietenii sunt frecvente, deoarece timpul excesiv petrecut online poate afecta relațiile interpersonale, iar responsabilitățile de zi cu zi sunt adesea ignorate.

Evoluția fenomenului în România

Raportul OMS evidențiază o tendință de creștere semnificativă a utilizării problematice a rețelelor sociale în rândul adolescenților români. Comparativ cu studiul anterior din 2018, procentele au înregistrat o creștere alarmantă, în special în cazul băieților. La vârsta de 11 ani, 17% dintre băieți și 18% dintre fete raportează un comportament problematic în utilizarea rețelelor sociale. La 13 ani, aceste cifre cresc semnificativ: 21% dintre băieți și 28% dintre fete sunt afectați de dependența de social media. La vârsta de 15 ani, fetele rămân pe un nivel ridicat de 28%, în timp ce băieții înregistrează o ușoară scădere la 18%.

Aceste creșteri nu sunt doar statistici îngrijorătoare, ci indică o tendință îngrijorătoare de normalizare a utilizării problematice a platformelor sociale, în special în rândul adolescenților care formează grupuri de vârstă vulnerabile.

Comparație cu alte țări

În contrast cu situația din România, alte țări din Uniunea Europeană au reușit să mențină rate mult mai scăzute ale utilizării problematice a rețelelor de socializare. De exemplu, Olanda înregistrează doar 5% dintre adolescenți cu comportamente problematice în utilizarea rețelelor sociale, iar în Ungaria și Suedia acest procent ajunge la 7%. Alte țări nordice, precum Republica Cehă, raportează și ele rate scăzute, de aproximativ 8%.

Diferențele semnificative dintre aceste țări și România sugerează că gestionarea sănătoasă a tehnologiei și a accesului la internet poate avea un impact considerabil asupra comportamentului tinerelor generații. Unele dintre aceste țări au adoptat politici educaționale și reglementări mai stricte privind utilizarea rețelelor sociale și au implementat programe de educație digitală, care le permit tinerilor să învețe cum să își gestioneze timpul online într-un mod echilibrat.

De asemenea, cercetările sugerează că adolescenții români sunt mai predispuși să mențină contacte online cu prietenii, ceea ce poate contribui la un consum mai mare de social media. La vârsta de 11 ani, 24% dintre copiii din România sunt activi pe rețele sociale pentru a păstra legătura cu prietenii, față de media internațională de 20%. Acest procent crește la 33% la vârsta de 13 ani (față de 27% media internațională) și ajunge la 36% la 15 ani (31% media internațională).

Implicații și perspective pentru adolescenții români

Utilizarea problematică a rețelelor sociale poate avea multiple implicații asupra dezvoltării adolescenților români. În primul rând, timpul excesiv petrecut online poate duce la scăderea performanței școlare. Adolescenții care sunt prea concentrați pe rețelele sociale au mai puțin timp pentru studii și pentru activități extracurriculare care îi pot ajuta să-și dezvolte abilități importante pentru viitor. De asemenea, această dependență poate afecta sănătatea mintală, având un impact negativ asupra stimei de sine și al relațiilor interpersonale.

Pe termen lung, acest comportament poate contribui la creșterea anxietății și depresiei în rândul tinerelor generații, iar fenomenul poate duce la o izolare socială tot mai pronunțată. Adolescenții care sunt dependenți de social media pot întâmpina dificultăți în a interacționa cu ceilalți în lumea reală, dezvoltând o percepție distorsionată asupra relațiilor și a comunicării.

În fața acestei situații, este esențial ca autoritățile și instituțiile educaționale din România să dezvolte programe care să încurajeze utilizarea sănătoasă a internetului. Educația digitală ar trebui să devină o prioritate națională, iar părinții și profesorii ar trebui să învețe adolescenții să își gestioneze timpul petrecut online și să identifice semnele de utilizare problematică a rețelelor sociale.

România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor sociale de către adolescenți. Deși țara noastră este pe primul loc în Uniunea Europeană în acest sens, există încă timp pentru a adopta măsuri eficiente care să ajute tinerii să adopte comportamente mai sănătoase în mediul digital. Educația și sprijinul din partea autorităților, părinților și profesorilor pot juca un rol crucial în schimbarea acestei tendințe alarmante.